Unu cane sena de meres
Diàlogu

Sardu Italianu

Giorgia: Como nos nde depimus andare ca sinuncas istentamus...
Laura: Ohi, ite dannu! Giai iscurighende mi paret!
Simona: Giai ses ispropositada... una pariga de minutos e lompimus a sa firmada de su postale!
Giorgia: Abbaidade! In cue!
Simona: Ite tenes? Pro ite ti ses firmada totu a una borta?
Giorgia: Abbàida ite b'at cuadu a suta de cussa tupa...
Laura: Unu calleddu??!! A solu in cue...
Giorgia: Ite si l'ant àere, iscarèssidu inoghe?
Laura: Paret gasi tristu e solu...
Simona: M'acosto a bìdere si tenet frocos o cannaca in su tzugru!
Laura: No, no lu toches!
Simona: Pro ite?
Laura: E si est malàidu? Non ti l'as pensadu?
Giorgia: Ma cale malàidu! No lu bides ca est tremende dae sa timoria?
Simona: Tenet bisòngiu de èssere callentadu.
Giorgia: E mancari a li dare calicuna cosa de papare!
Laura: Mi nde paret unu male... ite faghimus?
Simona: Deo naro ca tocat a lu leare a domo!
Laura: Abbàida cantu est belligheddu... in colore de mele!
Simona: Chie nde lu pigat? Tue Giorgia?
Giorgia: Si fiat pro me giai nde lu dia pigare, ma...
Simona: Tando prova a nde lu pesare!
Giorgia: Non creo chi fatzat... babbu non bolet canes in domo!
Simona: Si non faghet... pro ite non nde lu pigas tue, Laura?
Laura: Non dia ischire a ite manu mi dare cun unu cane! Non so pròpiu bona a nde tènnere!
Giorgia: Mi narat s'idea ca l'as a dèpere regòllere tue, Simona!
Simona: A mie non m'istorbat, mi praghent sos animales!
Laura: Ite amiga bona chi tèngio!
Simona: Beni a inoghe, ca como nos nch'andamus a papare...
Giorgia: Abbàida! Si bidet ca ti bolet giai bene!
Simona: Ite li pòngio a nùmene? Agiuade·mi a nde seberare unu bellu!
Giorgia: Deo dia nàrrere “Marca”
Laura: “Marca?” e pro ite?
Giorgia: Si lu càstias bene bides ca tenes una taca arba in sa punta de sa coa!
Simona: Mi praghet! A tie ti praghet su nùmene?